Concordatul preventiv: poate fi salvată firma înainte de insolvență?
Concordatul preventiv este un instrument de restructurare destinat debitorului aflat în dificultate.
Scopul său este tratarea dificultăților financiare înainte ca situația să evolueze către insolvență, printr-un proces de restructurare desfășurat în condițiile Legii nr. 85/2014.
Concordatul preventiv nu este același lucru cu insolvența.
Definiție
Ce este concordatul preventiv?
Concordatul preventiv face parte din mecanismele de prevenire a insolvenței reglementate de Legea nr. 85/2014.
Procedura este destinată restructurării unui debitor aflat în dificultate și presupune elaborarea și negocierea unui plan cu creditorii, în condițiile prevăzute de lege.
Sursă juridică principală: Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Noțiunea-cheie
Ce înseamnă că firma este „în dificultate”?
Dificultatea trebuie diferențiată de insolvență.
În esență, vorbim despre o situație în care există împrejurări care afectează activitatea și pot conduce, în lipsa unor măsuri adecvate, la incapacitatea viitoare a debitorului de a-și achita obligațiile la scadență.
Definiția legală exactă trebuie urmărită în forma consolidată în vigoare a Legii nr. 85/2014.
Comparație
Concordat preventiv vs. insolvență
Concordat preventiv
- instrument de prevenire;
- firma este în dificultate;
- obiectivul este restructurarea înainte de insolvență;
- debitorul continuă activitatea în condițiile procedurii.
Insolvență
- intervine atunci când sunt îndeplinite condițiile legale ale stării de insolvență;
- poate conduce către reorganizare sau faliment.
Acces la procedură
Cine poate apela la concordatul preventiv?
Legea nr. 85/2014 permite accesul la concordatul preventiv debitorului aflat în dificultate, sub rezerva condițiilor și excepțiilor prevăzute de lege.
Nu orice firmă cu datorii se califică automat pentru concordat.
Rolul practicianului
Ce rol are administratorul concordatar?
Administratorul concordatar este un practician în insolvență care îndeplinește atribuțiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 în cadrul procedurii.
Acesta are un rol important în analiza situației debitorului, elaborarea și negocierea restructurării și supravegherea implementării acesteia, potrivit legii.
Planul
Ce conține planul de restructurare?
Planul de restructurare poate viza, în funcție de situația concretă, măsuri precum:
- reorganizarea activității;
- modificări operaționale;
- restructurarea unor obligații;
- vânzarea anumitor active;
- obținerea unor finanțări;
- măsuri privind structura afacerii;
- modalități de depășire a dificultății financiare.
Nu orice plan cuprinde toate aceste măsuri. Conținutul concret depinde de situația debitorului.
Planul trebuie să respecte cerințele prevăzute de Legea nr. 85/2014.
Continuarea activității
Firma continuă să funcționeze în concordat?
Da, acesta este unul dintre elementele importante ale mecanismului.
În cadrul procedurii, debitorul își continuă activitatea în condițiile prevăzute de lege și de planul de restructurare.
Concordatul urmărește redresarea unei afaceri aflate în dificultate, nu lichidarea ei.
Creditori
Ce se întâmplă cu creditorii?
Creditorii sunt implicați în procesul de restructurare potrivit regulilor prevăzute de Legea nr. 85/2014.
Planul poate prevedea măsuri privind creanțele, iar aprobarea și omologarea acestuia sunt supuse condițiilor legale.
Executări silite
Ce se întâmplă cu executările silite?
Legea nr. 85/2014 conține mecanisme de protecție privind executările silite în contextul procedurii de concordat preventiv.
Efectele concrete, durata și condițiile acestora depind de etapa procedurii și de dispozițiile legale aplicabile.
Creanțe bugetare
Poate fi inclus ANAF într-un concordat preventiv?
Creanțele bugetare pot face parte din restructurare în condițiile prevăzute de Legea nr. 85/2014 și de legislația aplicabilă.
Pentru anumite măsuri privind creanțele bugetare există cerințe suplimentare, inclusiv reguli specifice prevăzute de lege.
Instrumente diferite
Concordat sau eșalonare ANAF?
Sunt instrumente diferite.
Eșalonarea ANAF
Privește plata obligațiilor fiscale potrivit mecanismului fiscal aplicabil.
Eșalonare ANAF 2026Concordatul preventiv
Este un mecanism de restructurare mai larg, care privește situația financiară a debitorului și relația cu creditorii în condițiile Legii nr. 85/2014.
Pagina curentăDacă firma are datorii la mai multe categorii de creditori, analiza nu ar trebui redusă doar la datoria fiscală.
Comparație
Concordat sau reorganizare judiciară?
Concordat
- prevenirea insolvenței;
- firma este în dificultate;
- restructurarea este urmărită înainte de insolvență.
Reorganizare judiciară
- se desfășoară în cadrul procedurii insolvenței;
- urmărește redresarea debitorului după deschiderea procedurii.
Semnale practice
Când merită analizat concordatul?
Concordatul poate merita analizat din timp atunci când:
- firma începe să aibă probleme de cash-flow;
- apar întârzieri repetate la plată;
- există creditori importanți cu care trebuie restructurate obligațiile;
- afacerea de bază este încă viabilă;
- firma are nevoie de timp pentru restructurare;
- problemele financiare riscă să se agraveze.
Acestea sunt semnale practice, nu criterii legale de eligibilitate.
Momentul intervenției
De ce contează momentul?
Procedurile de prevenire a insolvenței sunt concepute pentru intervenția într-o etapă în care dificultatea financiară poate încă fi tratată.
Cu cât problemele de lichiditate sunt ignorate mai mult, cu atât opțiunile de restructurare se pot reduce.
Traseu posibil
Cum arată traseul unei firme?
Firmă sănătoasă
Apar dificultăți financiare
Poate fi analizată restructurarea
Redresare și continuarea activității
Sau, dacă situația financiară se deteriorează și sunt îndeplinite condițiile legale:
InsolvențăFAQ
Întrebări frecvente
Nu. Concordatul preventiv este un mecanism de prevenire a insolvenței destinat debitorului aflat în dificultate.
Da. Procedura urmărește restructurarea și continuarea activității în condițiile prevăzute de lege și de plan.
Nu. Falimentul este o procedură orientată către lichidare în cadrul insolvenței.
Creanțele bugetare pot fi tratate în cadrul restructurării în condițiile și cu limitările prevăzute de lege.
Nu. Concordatul este un mecanism de prevenire a insolvenței, în timp ce reorganizarea judiciară are loc în cadrul procedurii insolvenței.
Nu. Mecanismele de prevenire a insolvenței sunt destinate tocmai debitorilor aflați în dificultate înainte ca situația să evolueze către insolvență.
Surse legislative
- Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, forma consolidată.
- Legislația relevantă privind restructurarea preventivă.
Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc analiza juridică, fiscală sau financiară a unei situații concrete.
Bază de cunoștințe
Continuă să înțelegi opțiunile firmei
Firma încă funcționează, dar datoriile încep să devină greu de controlat?
Acesta este exact momentul în care merită analizat dacă problema este temporară sau dacă este necesară o restructurare mai amplă.
Cu cât situația este analizată mai devreme, cu atât pot fi identificate mai clar opțiunile disponibile.