Insolvență

Într-un context fiscal tot mai apăsător, cu majorări de taxe și impozite care împovărează constant mediul de afaceri, tot mai multe societăți comerciale ajung în imposibilitatea de a-și achita la termen obligațiile fiscale și cele comerciale. Realitatea este că mii de firme nu mai pot funcționa profitabil, fiind nevoite să aleagă între acumularea de datorii sau inițierea unei proceduri de protecție juridică ce implică deschiderea procedurii insolvenței.

Când datoriile societății depășesc pragul de 50.000 lei, iar plata acestora nu s-a realizat la scadență, trecând mai mult de 60 de zile de la această dată, legea obligă societatea să solicite deschiderea procedurii insolvenței. Conform Legii nr. 85/2014, insolvența reprezintă starea de dezechilibru patrimonial în care societatea nu mai dispune de lichidități suficiente pentru a-și achita datoriile certe, lichide și exigibile.

Societatea aflată în această situație este obligată să depună o cerere la tribunal în termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Cererea poate fi formulată fie de către debitor (firma însăși), fie de creditorul care deține o creanță mai mare de 50.000 lei. Valoarea prag se analizează separat pentru fiecare creanță; nu se acceptă cumularea mai multor sume mici pentru atingerea plafonului legal.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 85/2014, de la momentul deschiderii procedurii, toate executările silite, acțiunile judiciare și extrajudiciare pentru recuperarea creanțelor asupra averii debitorului se suspendă de drept, iar penalitățile aferente datoriilor anterioare nu mai pot fi calculate. Astfel, procedura insolvenței apare ca o supapă de protecție, permițând firmelor sufocate de taxe și datorii să își reevalueze șansele reale de redresare.