Concepte juridice
Dificultate financiară sau insolvență? Cum îți dai seama în ce situație se află firma
Dacă firma a început să aibă probleme cu banii, simplul fapt că există datorii sau plăți întârziate nu înseamnă automat că societatea este în insolvență.
Publicat: 3 septembrie 20268 min de citit
Pe scurt
- Diferența importantă este alta: firma mai poate sau nu să își plătească datoriile ajunse la scadență din banii pe care îi are efectiv la dispoziție?
- Insolvența privește incapacitatea de plată, nu simpla existență a unei datorii neachitate.
- 60 de zile de întârziere NU înseamnă că în ziua 61 firma devine automat insolventă.
- Valoarea de 50.000 lei este valoarea-prag prevăzută de Legea nr. 85/2014 pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale.
O societate poate trece printr-o perioadă dificilă, poate avea cash-flow slab, încasări întârziate sau un grad mare de îndatorare și totuși să nu fie în insolvență.
În același timp, o firmă poate avea utilaje, terenuri, clădiri sau alte active valoroase și totuși să fie în insolvență dacă nu mai dispune de lichiditățile necesare pentru plata obligațiilor scadente.
De aceea, înainte de a decide ce trebuie făcut, este important să stabilim în ce situație se află firma.
Pe scurt: care este diferența?
Firma este în dificultate financiară
Firma încă își plătește sau este capabilă să își plătească obligațiile exigibile, dar există probleme suficient de serioase încât capacitatea sa viitoare de plată să fie amenințată dacă nu sunt luate măsuri.
Este, practic, momentul în care problemele există deja, dar mai există timp pentru intervenție.
Firma se apropie de imposibilitatea de plată
Legea nr. 85/2014 recunoaște și insolvența iminentă: chiar înainte ca firma să ajungă efectiv în insolvență, dacă apariția stării de insolvență este iminentă, debitorul are dreptul să se adreseze instanței pentru a fi supus procedurii.
Asta înseamnă că nu trebuie neapărat să aștepți până când plățile sunt deja blocate pentru a constata că situația a devenit gravă.
Vezi textul exact — Art. 66 alin. (4)
Firma este în insolvență
Insolvența reprezintă starea patrimoniului caracterizată prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile.
Cu alte cuvinte, problema nu mai este doar că firma ar putea să nu poată plăti în viitor. Incapacitatea de plată există deja.
Ai datorii restante? Asta nu înseamnă automat insolvență
Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe.
O firmă poate avea o factură restantă fără să fie în insolvență.
De exemplu, poate exista un litigiu privind factura, creanța poate fi contestată, poate exista o eroare administrativă sau firma poate avea banii necesari, dar plata să nu fi fost făcută din alte motive.
Insolvența privește incapacitatea de plată, nu simpla existență a unei datorii neachitate.
De aceea, întrebarea:
„Am datorii?"
nu este suficientă.
Întrebarea relevantă este:
„Firma dispune efectiv de fondurile necesare pentru a-și achita datoriile certe, lichide și exigibile?"
Ce înseamnă regula celor 60 de zile?
Legea prevede că insolvența se prezumă atunci când o datorie nu a fost plătită după 60 de zile de la scadență.
Dar există o diferență foarte importantă între prezumție și constatarea automată a insolvenței.
Prezumția este relativă și poate fi răsturnată.
Așadar:
60 de zile de întârziere NU înseamnă că în ziua 61 firma devine automat insolventă.
Firma poate demonstra, în funcție de situație, că dispune de fondurile necesare și că neplata are o altă cauză.
La fel de important: cele 60 de zile nu reprezintă o perioadă în care firma ar avea dreptul să nu își plătească datoriile.
Mai mult, o stare reală de insolvență poate exista și înainte de împlinirea celor 60 de zile dacă insuficiența fondurilor bănești este dovedită.
Dacă datoriile sunt sub 50.000 lei înseamnă că firma nu este în insolvență?
Nu.
Valoarea de 50.000 lei este valoarea-prag prevăzută de Legea nr. 85/2014 pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale.
Ea nu reprezintă definiția insolvenței.
O societate poate avea o problemă reală de lichiditate chiar dacă datoria este mai mică de 50.000 lei.
Trebuie separate două lucruri:
starea financiară reală a firmei și condițiile procedurale pentru deschiderea procedurii insolvenței.
Firma are active mai mari decât datoriile. Poate totuși să fie insolventă?
Da.
Insolvența nu se stabilește pur și simplu comparând valoarea totală a activelor cu valoarea totală a datoriilor.
Imaginează-ți o firmă care deține:
- un teren de 500.000 euro;
- utilaje de 300.000 euro;
- creanțe de încasat de la clienți;
- dar numai 5.000 lei disponibili în cont.
Dacă firma trebuie să achite acum obligații exigibile importante și nu dispune de fondurile necesare, existența terenului și a utilajelor nu rezolvă automat problema de lichiditate.
De aceea, o firmă poate avea patrimoniu valoros și totuși să se afle în insolvență.
Și situația inversă este posibilă: existența pierderilor contabile sau a unui activ net negativ nu demonstrează singură că firma este în insolvență dacă aceasta își poate achita obligațiile scadente.
Cum îți dai seama că firma începe să intre într-o zonă periculoasă?
Nu există un singur indicator practic care să dovedească automat insolvența.
Există însă semnale care ar trebui să determine administratorul să analizeze situația:
- firma începe să amâne repetat plățile;
- furnizorii nu mai sunt plătiți la termenele obișnuite;
- taxele sau contribuțiile către ANAF se acumulează;
- apar popriri sau executări silite;
- salariile devin dificil de achitat;
- ratele bancare sau de leasing pun presiune tot mai mare pe cash-flow;
- firma depinde permanent de încasarea următoarei facturi pentru a putea plăti obligațiile deja scadente;
- liniile de credit sunt consumate sau finanțarea disponibilă se reduce;
- administratorul trebuie permanent să aleagă „pe cine plătesc luna aceasta?".
Niciunul dintre aceste semnale nu reprezintă singur un test juridic al insolvenței.
Dar acumularea și persistența lor reprezintă un motiv serios pentru analizarea imediată a situației financiare.
De ce contează să identifici problema înainte să fie prea târziu?
Pentru că soluțiile disponibile diferă în funcție de stadiul în care se află firma.
Dacă societatea este încă în dificultate, dar nu a ajuns în insolvență, pot exista mai multe variante de redresare.
Pe lângă negocierile directe cu creditorii, Legea nr. 85/2014 reglementează proceduri de prevenire a insolvenței precum acordul de restructurare și concordatul preventiv.
Vezi textul exact — Art. 5 pct. 43^1 (acordul de restructurare)
Vezi textul exact — Art. 5 pct. 44^1 (concordatul preventiv)
Concordatul preventiv poate oferi, în condițiile legii, inclusiv protecție față de executările silite. De la deschiderea procedurii, executările împotriva debitorului sunt, ca regulă, suspendate de drept pentru o perioadă de 4 luni, iar în anumite condiții suspendarea poate fi prelungită, durata totală neputând depăși 12 luni.
Vezi textul exact — Art. 25 alin. (1) (suspendarea de 4 luni)
Vezi textul exact — Art. 25 alin. (5) (limita de 12 luni)
Aceste mecanisme sunt însă destinate prevenirii insolvenței și trebuie analizate înainte ca situația firmei să ajungă prea departe.
Află mai multe în GhidConcordatul preventiv: cum funcționeazăExplicația completă a procedurii, a condițiilor de eligibilitate și a efectelor asupra creditorilor este în Ghid.Ce se schimbă dacă firma este deja în insolvență?
În acel moment problema juridică este diferită.
Debitorul aflat în stare de insolvență are obligația, în condițiile Legii nr. 85/2014, să adreseze tribunalului cererea de deschidere a procedurii în termen de maximum 45 de zile de la apariția stării de insolvență.
Acesta este termenul prevăzut de forma actuală a legii.
Vezi textul exact — Art. 66 alin. (1)
Important: apariția stării de insolvență și deschiderea procedurii insolvenței nu sunt același lucru.
Insolvența este o stare patrimonială.
Procedura insolvenței se deschide prin hotărârea tribunalului.
Prin urmare, faptul că firma a ajuns în stare de insolvență nu înseamnă că, în aceeași secundă, executările silite sunt automat suspendate sau că este desemnat automat un administrator judiciar.
Află mai multe în GhidCe este insolvența și cum evoluează proceduraPentru explicația completă a deschiderii procedurii, a efectelor ei și a etapelor care urmează, vezi Ghidul dedicat insolvenței.Patru idei greșite care pot duce la decizii proaste
- „Am o datorie restantă, deci firma este insolventă."
- Nu neapărat. Trebuie analizată capacitatea efectivă de plată.
- „Au trecut 60 de zile, deci firma a intrat automat în insolvență."
- Nu. După 60 de zile operează o prezumție relativă, care poate fi răsturnată.
- „Am datorii sub 50.000 lei, deci firma nu poate fi insolventă."
- Greșit. Valoarea-prag este în principal o condiție pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii, nu definiția stării financiare.
- „Firma are active mai mari decât datoriile, deci nu poate fi insolventă."
- Nu neapărat. O firmă poate avea active valoroase și totuși să nu aibă lichiditățile necesare plăților scadente.
Dificultate financiară vs. insolvență — comparație rapidă
| Aspect | Dificultate financiară | Insolvență |
|---|---|---|
| Firma își poate plăti obligațiile exigibile? | Da, încă poate. | Nu dispune de fondurile necesare. |
| Problema principală | Capacitatea viitoare de plată este amenințată. | Incapacitatea actuală de plată. |
| Este suficient să existe datorii? | Nu. | Nu. |
| 60 de zile de neplată: poate fi un semnal important de avertizare și, acolo unde se aplică, declanșează prezumția relativă prevăzută de lege — nu este un test automat al insolvenței. | ||
| Activele valoroase exclud problema? | Nu. | Nu. |
| Pot exista soluții preventive? | Da. | Trebuie analizat cadrul juridic specific situației. |
Ce ar trebui să verifici concret
Dacă nu știi în ce situație se află firma, începe cu lucrurile concrete:
1. Ce bani are firma disponibili acum?
Conturi bancare, casă și alte lichidități efectiv accesibile.
2. Ce datorii sunt deja scadente?
Separă datoriile certe, lichide și exigibile de obligațiile viitoare sau contestate.
3. Ce plăți urmează în următoarele săptămâni?
ANAF, salarii, furnizori, bănci, leasing și alte obligații.
4. Ce încasări sunt cu adevărat probabile?
Nu te baza doar pe promisiuni sau pe active pe care speri să le vinzi. Contează cât de reale și accesibile sunt sursele de lichiditate.
5. Dezechilibrul este punctual sau se repetă?
O întârziere izolată este diferită de situația în care firma nu mai reușește lună după lună să acopere obligațiile scadente.
Nu aștepta ca problema să decidă în locul tău
Momentul în care firma începe să aibă dificultăți financiare nu înseamnă automat că afacerea trebuie închisă și nici că insolvența este inevitabilă.
Dar nici nu este un moment bun pentru a ignora problema.
Cu cât situația este analizată mai devreme, cu atât există mai multe variante care pot fi evaluate: negocierea cu creditorii, eșalonări, restructurarea, procedurile preventive sau, atunci când condițiile sunt deja îndeplinite, insolvența și posibilitatea reorganizării.
Dacă firma ta are datorii și nu știi dacă vorbim despre o dificultate temporară sau despre o stare de insolvență, poți solicita o analiză a situației.
Află mai multe în GhidFirma nu mai poate plăti datoriile: ce poți facePentru un ghid pas cu pas al întrebărilor de clarificat și al variantelor posibile, vezi pagina dedicată din Ghid.Surse oficiale
Evaluează situația firmei
Ai datorii și nu știi dacă e o dificultate temporară sau insolvență?
Completează formularul și descrie pe scurt situația firmei. Formularul nu deschide procedura insolvenței și nu te obligă să alegi o anumită soluție — scopul lui este să permită o primă evaluare a situației și a variantelor care pot fi analizate.
Completează formularulConținutul are caracter informativ și nu înlocuiește analiza juridică sau fiscală aplicată situației concrete a unei societăți.